Am privit lista rușinii, pe care a publicat-o ANAF, și n-am avut nici o reacție. Nu m-a întristat, nu m-a enervat și nu m-am cutremurat deloc de uimire. Poate m-am bucurat puțin. Un fior de veselie m-a cuprins când am văzut ce datorii mari au oamenii. Dar atât. Lista rușinii nu lovește puternic și agresiv, ca alte documente eliberate de ANAF. Păi, când îmi vine mie acasă o scrisoare care spune că am de dat bani, efectul e imediat. Vestea mă lovește în moalele capului, ca o minge de tenis rătăcită de pe un teren vecin.
Lista de pe site-ul ANAF mi s-a părut dezlânată, o simplă înșiruire de nume. Personajele sunt neconvingătoare, abia conturate. Nu aflăm despre ele decât cum le cheamă, în ce localitate domiciliază și cât au de dat. Insuficient pentru o adevărată saga, cu 180 de mii de protagoniști, unul mai dator decât altul.
Mi-ar fi plăcut să știu mai multe despre eroii filmului. Cine este, de exemplu, acel Ionașcu Tiberiu, din Huși, care are să dea 2.500 de lei? Care sunt aspirațiile lui? Când crede el că o să plătească datoria? La ce grădiniță merg copiii lui, ca să punem presiune pe el prin amenințări la adresa familiei? Iată, niște întrebări la care lista publicată de ANAF nu răspunde.
M-a nemulțumit și lipsa unei coloane sonore. Păi, ce-i asta, deschizi pdf-ul și-l citești așa, pe muțește? Mi-ar fi plăcut să fie și niște muzică pe fundal. Poate melodia aia a lui Smiley, ”Am bani de dat, am datorii la stat”.
Mă rog, intențiile listei sunt bune. Cine a făcut-o s-a gândit la bugetul de stat și la datoriile pe care noi, micii contribuabili, le avem față de clientela elitei politice din România. Sunt niște bani pe care trebuie să-i plătim, mai devreme sau mai târziu. E, în fond, o listă despre datoria fiecăruia dintre noi față de țară, neam și Sebastian Ghiță.
Recomand să nu vedeți lista acasă, la computerul personal, ci într-o sală de cinema. Momentan, lista rușinii pe care a publicat-o ANAF rulează în mall-uri. Recomand varianta 3D, deoarece așa restanțele par mai spectaculoase, iar datornicii, mai săraci. De asemenea, nu-i lăsați pe copii să se uite, că pe urmă vor vrea și ei să facă ce văd pe ecran, adică datorii.
16 vizualizări
